Hygge

scris de Fata cu Ie March 25, 2018
Hygge

Zilele acestea, ca niciodată, citesc mai multe cărți în paralel. Poate pentru că nu citesc al fel de mult ca și în alte perioade și am nevoie să rezonez cu cartea pe care o citesc la un moment dat. M-am trezit înconjurată de 5 cărți începute, fiecare dintre ele  având căte un semn de carte așezat undeva între paginile 60 și 217…Una dintre ele este specială într-un mod aparte…stă pe noptiera mea de când am cumpărat-o..cândva în toamna anului trecut …și de fiecare dată când o răsfoiesc sau citesc câteva pagini mă face să mă simt hygge…

Hooga? Hhyooguh?Heurgh? Nu contează cum alegeți să pronunțați sau chiar să scrieți ”hygge”. Pentru a-l parafraza pe unul dintre cei mai de seamă filozofi contemporani – Winnie, ursulețul de pluș-, când i s-a cerut să silabisească o anumită emoție: ”Asta nu se silabisește, se simte.” (acestea sunt primele rânduri ale cărții)

Azi…în timp ce aranjam în dormitor…mi-a furat privirea și mi-am dat seama că vreau să vă povestesc despre  Mica Enciclopedie Hygge – Rețeta daneză a fericirii. O carte scrisă în urma studiilor făcute de Institutul de Cercetare a Fericirii din Copenhaga.

Cartea aceasta are informații variate, cercetări și statistici, imagini și desene, infografuri și rapoarte toate puse împreună într-un stil aerisit și cu un limbaj ușor. Vorbește despre perspectiva pe care o ai atunci când faci un anumit lucru, despre ceea ce aduce cu adevărat bucurie și ne umple sufletele, despre micile tabieturi și spațiul personal care crează o altă dimensiune a stării de bine, despre prieteni și despre a dărui. Așa cum spun ei în 10 cuvinte este vorba de:

  1. Atmosferă
  2. Prezență
  3. Delectare
  4. Egalitate
  5. Recunoștință
  6. Armonie
  7. Confort
  8. Pauză
  9. Prieteni
  10. Adăpost

adică…hygge…de fiecare dată când răsfoiești cartea..nu poți să nu te întrebi….azi, pe mine, ce m-a făcut fericită?

 

Inspirația zilei:

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
Cu zăvorul.

Iată-mă! Tot eu cea veche!
Ochii? hai, ce mai pereche!
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
Uite-o floare.

La Oglidă – George Coșbuc

P.s. În timp ce pregăteam prânzul împreună cu soțul meu, mi-am adus aminte de versurile acestea. Am fost chiar surprinsă că mi le-am amintit, erau ascunse într-un cotlon atât de vechi al minții! Pentru mine ele sunt hygee și vin din copilărie.

You may also like

Scrie un comentariu