Crai Nou

May 17, 2018

Susu-i luna-n două coarne,

S-a culcat mândra, nu dorme…

Azi am văzut cel mai frumos Crai Nou pe care mi-l amintesc. Încadrat între luceafăr și o altă stea, formând o curbă luminoasă și echilibrată. Din spatele secerei, păzea în umbră, cu grijă și responsabilitate, luna plină.

Tudor Panfile povestea,  pe la începutul secolului XX, în culegerea de mituri și tradiții românești că românii, atunci când văd pentru întia dată luna nouă ( adică în prima seară de lună nouă) o privesc printr-o pânză subțire, ca o maramă de borangic ca să verifice dacă într-adevăr este nouă. Filtru de pânză cu proprietățile lui magice are puterea de a deconspira un Crai Nou fals. Dacă luna nu mai este în prima ei seară de Lună Nouă , dacă este de ”două seri sau de mai multe” secera ei se va desface în două sau mai multe felii, după numărul zilelor.

Ca și orice spațiu de început este un spațiu incantat, în care ai voie să ceri orice, dacă deții cuvintele potrivite. Seara de lună nouă este seara în care orișicine are prilej să ceară ceva de la Craiul Nou: sănătate, bani, copii, pace-n casă….

Voi ce-ați cerut în această seara?

Inspirația zilei:

Crai nou,

Crai nou,

Na un fedeleș gol

Și dă-mi unul plin

Roș ca călina

Și gras ca slănina!

Culese de Tudor Pamfile și adunate în Mitologia Poporului Român

 

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply