Cercul…sau despre binecuvântare

scris de Fata cu Ie January 17, 2018
Cercul…sau despre binecuvântare

Uneori uit cât sunt de binecuvântată. Cum Universul are grija să vină spre mine experiențele, lecțiile, oamenii, lucrurile de care am nevoie pentru a crește sau a mă bucura. Uneri sunt un roboțel care face mișcările zilnice: cele necesare, cele așteptate de ceilalți, cele dictate de conjunctură. Și apoi, vin momente speciale în care ”cineva” îți aduce aminte. Am vrut să vorbesc azi despre o altă dmensiune a gândurilor și a trăirilor mele. Prea multă lume azi mi-a adus însă aminte despre binecuvântare.

Cum am ajuns aici? Mi-am început rutina zilnică cu ”excursia” spre serviciu care dureaza între 1 oră și 2 ore. În funcție de vreme, de ziua săptămânii, de starea de spirit a părinților sau a copiilor care sunt duși la scoală și … probabil … încă vreo 50 de parametrii suplimentari (… avariile la rețeaua de termie sau de apă, un crater nou în carosabil, o mașină care a rătăcit drumul și blochează traseul tuturor etc.).  În fiecare dimineață,  excursia este înseninată de cana de Latte pregatită de soțul meu și de imaginile nastrușnice pe care le descopăr pe drum. Azi, pe jumatate în lumea viselor, mi-am dat jos inelul de pe deget și l-am pus în poală. Inelul meu de argint cu o piatră mare de onix, cumpărat de soțul meu în bazar (la Istanbul, evident) din pravalioara unui negustor persan (ca în povești). În magazinul lui am petrecut mai bine de 4 ore bând ceai și asistând la o fabuloasă experiență de vânzare. Am ajuns la servicu, am coborât din mașină și am plecat la birou (da… inelul meu era în poală atunci cand am coborât din mașină). Dupa vreo 15 minute am descoperit că nu am inelul pe deget. Căzuse atunci când am coborât. M-am întors la locul în care soțul meu oprise mașina și … surpriză … inelul meu era în mijlocul trotuarului, singur, neascuns și lumea trecea pe lângă el fără să-l vadă.

L-am ridicat și l-am pus pe deget gândind doar … cineva acolo sus mă iubește …

Toată ziua azi oamenii din jurul meu mi-au amintit, din diverse motive că, Universul mă iubește … Abia acum, gândindu-mă la ziua de azi mi-am dat seama că poza nu e o intâmplare (am făcut poza mai devreme, mi-a placut, dar parcă nu se lega … nu avea nici un sens în filmul zilei …) și atunci mi-am adus aminte … sunt BINECUVÂNTATĂ.

Inspirația zilei:


”Women think of all colours except the absence of colour. I have said that black has it all. White too. Their beauty is absolute. Is the perfect harmony”/ ”Femeile se gândesc la toate culorile cu excepția absenței lor.  Am spus că negrul are totul. La fel și albul. Frumusețea lor e absolută. Este armonia perfectă.”

                                                                                  Coco Chanel

You may also like

Scrie un comentariu