Baclavale

April 15, 2018

Azi m-am bucurat de zahăr ( nu fac lobby pentru utilizarea zahărului. Este nociv pentru organism și dă adicție). Însă eu sunt mare amatoare de baclavale însiropate în sirop de zahăr cu aromă de lămăie, așa cum doar la Efendi găsești. Atunci când drumul meu mă poartă pe la mare nu pot să ratez porția de zahar din baclavale și obligatoriu un pahar de ayran. Pentru mine sunt plăceri de om mare, descoperite după ce m-am mutat la București și poate de asta pot fi încadrate deja la categoria tabieturi.

Zahărul din baclavale a prins foarte bine azi, pe drumul spre casă. M-a ajutat să rezist emoțiilor care s-au desfășurat pe parcursul meciului de handbal pe care l-au avut fetele de la CSM. A fost un meci ”nerecomandat cardiacilor„, în care fetele noastre au luptat în hopuri și într-un final dramatic au reușit să piardă meciul însă să obțină calificarea în Final 4 (12- 13 mai va fi cu muuulte emoții). Am răs, am plâns, am străns mânerul portierei, am fost tentată să închid telefonul și să nu mă mai uit la meci, m-am încruntat, m-am bucurat, am suspina, am fost îngrozită…atât de multe emoții strânse în colțul unui ecran de telefon!

Cât despre mare…ne-am revăzut azi, eu, ia mea (care vine din zona Alba, încă mă mai întreb unde a fost cusută și pentru ce bucată de țară e reprezentativă) cusută cu verde, albastru și cu mici accente de negru.  E una dintre primele ii e care am reuși s-o readuc la viață și să rețes pânza acolo unde timpul a facut gărui în ea. Si azi am pus împreună lucruri pe care le iubesc: ia, baclavalele, marea si handbalul. Oare mâine ce mai găsesc în cufărul cu spații dragi?

 

Inspirația zilei:

”A fi apt de o pasiune si a nu o trăi, te face incomplet și limitat.”

Oscar Wilde

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply